Peste 250 de mii de utilizatori Facebook sunt in R. Moldova

In luna iunie 2011 scriam că în R. Moldova sunt 200 de mii de utilizatori Facebook. Incet, dar sigur, in circa 8 luni, numărul lor a mai crescut cu 50 de mii, potrivit site-ului socialbakers.com.

Ţara noastră are în prezent 251 de mii de utilizatori Facebook şi se situează pe locul 116 în lista ţărilor după numărul de utilizatori. Rata de penetrare a Facebook în Republica Moldova a populaţiei este de 5,81%, iar a populaţiei online –19.39%. 55% dintre utilizatori Facebook din R. Moldova sunt femei si 45% barbati.

Top 5 ţari pe Facebook:

1. Statele Unite – 155 886 800 utilizatori

2. India – 45 018 540 utilizatori

3. Indonezia – 43 521 320 utilizatori

4. Brazilia – 42 199 700 utilizatori

5. Mexica – 33 599 040 utilizatori

Vezi mai mult pe: itmoldova.com

Emil Brumaru la Chişinău

Rareori se întîmplă să stai la sfat cu poeţi consacraţi, să-i asculţi cum îşi deapănă amintirile, să-ţi dai seama ce gînduri îi frămîntă şi ce idei mai zămislesc. O asemenea întîlnire de suflet a avut loc la Biblioteca Naţională, publicul s-a delectat cu mărturisirile făcute de poetul Emil Brumaru care are rădăcini basarabene şi care şi-a amintit cu multă nostalgie de meleagurile natale.

Tot aici a fost prezentată o carte inedită intitulată „Istoria literaturii române” a lui Alex Ştefănescu. Autorul face o analiză critică a literaturii contemporane necruţînd o serie de autori şi făcînd o ierarhizarea a apariţiilor editoriale. Alex Ştefănescu, reputat , critic şi istoric literar pune în dezbatere şi problema cărţilor care inundă piaţa în detrimentul calităţii. Cu regret, asemenea situaţie poate fi atestată şi la noi în Republica Moldova, unde nu se găsesc bani pentru cărţi bune, în schimb apar o sumedenie de volume de o valoare îndoielnică.

Vreţi să citiţi cărţi gratis pe Internet?

La sigur că la moment sunt puţine persoane dintre acelea care s-ar găsi să citească o carte de specialitate sau cel puţin de suflet. De ce zic la moment, fiindcă este vară, este soare şi cred ca foarte puţine persoane ar sta să citească, în loc să se odihnească.

Dacă la începutul acestui sezon am recomandat 10 cărţi pentru vacanţă, atunci acum facem trimitere la un link cu cărţi online gratis disponibile pe site-uri româneşti şi străine recomandate de Libertatea:

Site-uri străine

• http://www.literature.org – Aici puteţi citi o mulţime de cărţi din literatura universală, în limba engleză.
• http://www.gutenberg.org – Pe acest site aveţi ocazia să alegeţi, din sute de opţiuni, cărţile în limba engleză care vă interesează.
• http://www.free-ebooks.net – Aveţi de ales dintr-o multitudine de oferte, în engleză, împărţite pe categorii.
• http://www.bibliomania.com – Accesând secţiunea „Read”, puteţi citi sute de cărţi în engleză, împărţite în mai multe categorii.
• http://www.books.google. com – Cel mai cunoscut motor de căutare pe internetare şi o secţiune cu opere în limba engleză, din diverse categorii,de la grădinărit şi reţete de bucătărie până la literatură.

Pagini în limba română

• http://www.romaniaeuropa. com – Puteţi citi în secţiunea “Cărţi online” opere şi lucrări din domenii diverse.
• http://www.carti.x6.ro – Pe acest site aveţi de ales din peste 10.000 de cărţi.
• http://www.e-scoala.ro/biblioteca/index.html – Aici găsiţi câteva dintre cărţile necesare elevilor.
• http://www.editura.liternet. ro – Puteţi citi opere ale unor autori români, atât proză, cât şi pţzie. • http://www.biblioteca-online.ro – Găsiţi câteva lucrări ale unor scriitori români.
• http://www.polirom.ro – În secţiunea “Bibliotecă online” de pe acest site puteţi descărca zeci de cărţi.
• http://www.bmb-on-line.ro – La această pagină puteţi lectura operele câtorva autori clasici români.
• http://www.e-librarie.ro – Pe acest site puteţi găsi cărţi scrise în română şi în engleză din multe domenii.
• http://www.biblior.net – Bibliotecă virtuală cu opere româneşti.
• ro.wikisource.org – Găsiţi documente istorice, pţzii şi cărţi româneşti.
• http://www.cartiaz.ro – Pe această pagină de internet aveţi ocazia să citiţi cărţi din domenii diferite.
• http://www.scribd.com – Pentru a citi cărţi în română, accesaţi secţiunea “Explore” (în partea de sus a ecranului) şi apoi ţineţi cursorul mouse-ului pe “English” (în centrul ecranului) şi alegeţi “român”.

Opere audio

• http://www.cartiaudio.eu – Puteţi asculta câteva opere străine celebre şi le puteţi descărca în calculator.
• http://www.audiocarti.eu – Şi pe acest site aveţi ocazia să ascultaţi opere româneşti şi străine.

Sursa: www.libertatea.ro

10 cărţi de luat în vacanţă

Dacă v-aţi făcut deja planuri pentru vacanţă, indiferent unde o să plecaţi, la mare, la munte sau la părinţi la ţară şi ca să fiţi siguri că o să aveţi parte de o vacanţă de neuitat, vă sugerăm să puneţi în bagaj şi una dintre cărţile pe care v-aţi dorit şi v-aţi promis că o să le citiţi atunci cînd veţi avea timp.

Dacă face-ţi parte din categoria celor care îşi cumpără sau împrumută cărţi, dar nu apucă să le citească, avem un singur sfat pentru Dvoastră: faceţi-vă timp. Ei bine, acum este timpul…vacanţa  este singurul motiv pentru atingerea scopului.

În sprijinul acestei idei, ne-am gîndit să vă ajutăm să vă hotărîţi mai repede în privinţa volumului care îşi va ocupa locul de cinste în bagajul vostru şi am făcut o scurtă listă a cîtorva titluri care chiar merită această „onoare”.

KASSANDRA – un roman ce îl captivează pe cititor pînă la ultima pagină, o poveste care a trezit interesul enorm a sute de milioane de telespectatori pentru serialul TV KASSANDRA, difuzat în  lumea întreagă.

ATAC LA PREŞEDINTE – încercarea de asasinare a preşedintelui  Statelor Unite se dovedeşte a fi oare vîrful aisbergului reprezentat de complotul unei reţele de agenţi recrutaţi cu intenţia de a crea teroare şi haos. Cercul lor e mare, identitatea necunoscută, iar metodele, subtile.

BUCURIE REGĂSITĂ – numărul 1 în topurile americane. Pesta 390 milioane de exemplare vîndute în întreaga lume.

JURIUL– un roman plin de suspans, care ne poarta în lumea marilor afaceri, dar şi în culisele jurisprudenţei americane.

„Conservabilul” de astăzi va constitui patrimoniul de mîine

Pe data de 9 decembrie 2009 în cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova a avut loc seminarul „Prezervarea şi Conservarea documentelor de patrimoniu” destinat salvgardării patrimoniului naţional documentar conform acţiunilor prevăzute de Programul „Memoria Moldovei”.Formator, coordonator şi organizator al seminarului fiind d-na Valentina Granaci, şef Centru Naţional de Conservare şi Restaurare a Documentelor a Bibliotecii Naţionale.

La seminar au participat 14 reprezentanţi ai diferitor biblioteci şi instituţii de profil,  printre care: Biblioteca Centrală a Academiei de Ştiinţe, Biblioteca de Medicină „Nicolae Testimiţeanu”, Muzeul Naţional de Arte Platice, Muzeul Naţional de Istorie, Arhiva Naţională, Camera Naţională a Cărţii, etc.

Seminarul a fost deschis prin comunicarea D-nei V.Granaci „Prezervarea şi Conservarea documentelor de patrimoniu”,  specificînd că prezervarea ca parte integrantă a politicii manageriale a oricărei instituţii-are ca obiect conservarea, punînd accent pe formarea  personalului (a restauratorilor) cît şi educarea utilizatorilor pentru păstrarea documentului. D-na V. Granaci, gazda seminarului, se asigură ca de fiece dată, la prezentarea evenimentului să vină cu noi experienţe şi realizări pentru participanţi.

În cadrul seminarului au fost puse în discuţie problemele de conservare a cărţilor şi altor  documente de patrimoniu din aceste instituţii, crearea şi menţinerea condiţiilor optime de conservare din toate punctele de vedere: transport, manevrare, depozitare, microclimat adecvat,  utilizare a documentelor, planuri pentru situaţii de urgenţă etc.

Problema prezervării şi a conservării este şi va fi încă, una destul de complexă,  principalele orientări ale conservării pentru începutul celui de-al treilea mileniu sunt puse pe digitizarea documentelor de patrimoniu care poate fi considerată în  prezent ca o unică soluţie la  problemele de conservare, permiţînd îmbunătăţirea în mod indirect a conservării acestor documente, limitând expunerea suporturilor originale către utilizatori.

Diana L.

PRIN GREUTĂŢI SPRE STELE

Salonul de artă al Bibliotecii Naţionale găzduieşte o atractivă Expoziţie de pictură în ulei, cca 59 peisaje şi naturi statice de mici dimensiuni, realizate de elevii clasei a IX-a al Liceului Republican de Arte Plastice ”Igor Vieru” din Chişinău, îndrumaţi şi instruiţi de către tânărul profesor Eugen Ceban, masterat la Academia Muzică, Teatru şi Arte Plastice, cititor permanent al bibliotecii.

Aceşti copii talentaţi se numesc: D. Cauia, F. Cebotari, A. Cojocaru, E. Fochin, C. Gingureanu, G. Hemei, D. Leahu, V. Moruz, V. Nojac, O. Oprea, C. Ţurcan, V. Vlad. Simpli curioşi, ei au expus pentru prima dată publicului larg impresionante studii din natură şi câteva portrete psihologice, fiind moştenitori ai unei arte realiste. Privitorii din sala de lectură participă vizual la un aspect trecător şi variat al naturii schimbătoare. Sper că viitorii artişti plastici, plini de har şi sârguinţă nu se vor opri din căutările lor şi vor modifica cele învăţate în şcoală până la apariţia unor noi curente picturale inexistente până la ei încă. Succese şi noi realizări!

Diana Şvitchi

Întîmplare adevărată

M-a frapat un caz care s-a întîmplat într-o localitate de prin părţile Căuşenilor. Autorităţile au închis biblioteca din sat, considerînd, probabil, că nu mai este nevoie de cărţi, să le poată găsi.

Nu înţeleg de ce autorităţile nu conştientizează că societatea, în care se închid bibliotecile, nu are viitor. Oare nu s-au putut găsi soluţii pentru a continua întreţinerea localului bibliotecii? Salariul unui bibliotecar nu este atit de mare, ca sa provoace mari cheltuieli, iar de încălzire termică în timpul iernii, nici nu mai vorbesc. Majoritatea bibliotecilor din localităţile rurale demult au uitat de acest lux.

Atita timp cit guvernantii vor neglija acest domeniu, statutul social al bibliotecarului v-a ramine la nivelul pe care-l cunoastem. Chiar daca suntem in era internetului şi a tehnologiilor informationale, fara biblioteca nu-mi inchipui cum am putea exista. Mi-amintesc cu nostalgie de cenaclurile literare, de concursurile tematice organizate in biblioteca, toate acestea ne-au cultivat pasiunea pentru lectura, curiozitatea, setea de cunoastere. Tinerii de astazi nu se prea înghesuie prin biblioteci. Ba mai mult chiar, am auzit si fraza: „Da ce sunt prost să citesc”. Asta chiar mi se pare culmea prostiei. Cu asemenea slogan , nustiu unde vom ajunge.

Consider că cei de la guvernare ar trebui să elaboreze un set de măsuri şi strategii de promovare a imaginii bibliotecii şi a bibliotecarului.

În majoritatea bibliotecilor, baza tehnico-materială nu a fost renovată de un amar de vreme. Şi aceasta în condiţiile în care utilizatorii sunt tot mai exigenţi, sunt în căutarea unor tehnologii tot mai performante. Şi încă ne mai mirăm că prin biblioteci bate vîntul şi sălile sunt goale. Atîta timp cît bibliotecile vor mai depozita mobilier şi instrumentar învechit din punct de vedere moral şi fizic, nu vor avea nici o şansă de a răspunde aşteptărilor înaintate cu insistenţă de utilizatori.

Aliona Mandea

Preşedintele CTB

Imaginea bibliotecii şi a bibliotecarului în relaţiile cu publicul

Procesul de implementare a noilor tehnologii informaţionale a pus biblioteca în situaţia de a căuta noi modalităţi de păstrare a rolului său în colectivitate. Automatizarea multor procese în bibliotecă revoluţionează concepţia despre funcţionarea şi funcţiile acesteia. Insă nu doar accesul la Internet şi deţinerea colecţiilor la zi poate reîntregi imaginea unei biblioteci.

In primul rând este determinantă impresia ce o lasă asupra utilizatorului personalul, „”care trebuie să întrunească nu numai calităţi ce ţin de competenţa profesională, dar şi atitudine binevoitoare, comportament adecvat unei comunicări eficiente. Trebuie să conştientizăm faptul că opţiunea pentru o bibliotecă e determinată, nu în ultimul rând, de amabilitatea şi profesionalismul specialiştilor, de receptivitatea faţă de necesităţile utilizatorilor. In multe cazuri condiţiile inadecvate din, bibliotecă pot fi compensate de angajaţi politicoşi şi binevoitori, şi invers: o instituţie dotată cu utilaj modern ar putea pierde din imagine din cauza personalului brutal şi nerăbdător.