Talent şi imaginaţie în creaţia lui Igor Calinciuc

Talent  şi  imaginaţie  în  creaţia  lui  Igor  Calinciuc

Adevărata viaţă a oricărei lucrări de artă începe din clipa când este cunoscută de  spectatori, cu alte cuvinte când apare aprecierea publică, socială. Astfel, studentul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice Igor Calinciuc, născut în regiunea Zakarpatia din Ucraina, unul dintre cititorii fideli ai Bibliotecii Naţionale a izbutit să cucerească atenţia vizitatorilor consumatori de frumos. Chiar de la primul contact cu misterioasele acuarelele ale tânărului artist se declanşează o intensă activitate a gândirii şi fanteziei surprinzătoare. Fără să înţelegi subiectul, simţi imediat că ai de a face cu un talent remarcabil datorită virtuozităţii meşteşugului şi libertăţii tuşei. Visător şi sensibil, Igor Calinciuc realizează studii direct în cadrul naturii, la plaine aire din dorinţa de a picta prezentul, de a-l reda cu exactitate pentru a obţine un aspect omogen, surprins în strălucirea luminii.

Vezi articol integral: Igor Calinciuc

Diana Şvitchi

Anunțuri

UN POET AL IMAGINII CALIGRAFICE

UN POET AL IMAGINII CALIGRAFICE

Joi, 9 septembrie 2010, la Biblioteca Naţională, în sala de artă a Serviciului “Colecţie de artă şi hărţi” a fost inaugurată expoziţia personală a graficianului şi designerului Valeriu Herţa, născut în anul 1960 la Bardar, Ialoveni. Vernisarea a fost prilejuită de cea de a 50-a aniversare, pe care a serbat-o împreună cu prietenii şi discipolii săi.

Moderatorul evenimentului a fost Ana Simac, doctor în studiul artelor, conferenţiar universitar. Au luat cuvânt numeroşi colegi de breaslă, compatibili spiritual şi sufleteşte, printre care preşedintele UAP Ghenadie Jalbă şi profesorul universitar Simion Zamşa. Celebrul artist grafician debutează cu semnul de carte (Ex libris) la Expoziţia Republicană din anul 1981. Din 1989 devine membru al Asociaţiei tinerilor pictori, iar în anul 1995 – membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Interesul şi dragostea faţă de gravura de dimensiuni mici i-au fost implantate de arhitectul şi graficianul Grigore Bosenco. Pasiunea pentru acest gen de grafică i-a adus succes şi în anul 1999, când numele lui Valeriu Herţa a fost înscris în bogata Enciclopedie bibliografică portugheză a creatorilor moderni de Ex libris. A avut numeroase expoziţii personale: “Ex Libris” la Muzeul “M. Eminescu” din Iaşi (1991); “Grafică” – Biblioteca “Gh. Asachi“ din Chişinău (1996); ”Grafică. Pictură” – Biblioteca Naţională din Chişinău (1996, 2004, 2007); “Pictură” – Sala Expoziţională “C. Brâncuşi” din Chişinău (2007).

Citește în continuare

70 de ani de la constituirea Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (30 august 1940)

70 de ani de la constituirea Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (30 august 1940)

Noi nu putem vorbi despre acest jubileu, uitînd trecutul, neglijînd un şir de evenimente importante care au avut loc în secolul trecut… Pentru ţinutul în care nu exista o sală de expoziţie noutatea a fost întîlnirea cu arta pictorilor ambulanţi şi primul lor vernisaj s-a produs chiar în sediul primăriei, pe cînd primar era admiratorul de artă Carol Schmidt. În anul 1894 el deschide Şcoala orăşenească de desen cu întreţinere de la bujetul oraşului Chişinău. Mai târziu, această şcoală s-a transformat în Şcoală orăşenească de Arte Plastice, care astăzi a devenit Colegiul Republican de Arte Plastice ”A. Plămădeală”. În 1902 în şcoală învăţau 68 de elevi, iar întreţinerea celor trei profesori se făcea din contul cotizaţiilor elevilor. Societatea Amatorilor de Arte Frumoase din Basarabia a fost fondată peste un an cu participarea nemijlocită a lui Vladimir Ocuşco şi a discipolilor săi. Membrii fondatori au fost V. A. Blinov, M. Berezovschi, Bartaşevici, Kolomiiţev, A. V. Klima-şevschi, Kracicovschi, Ejevschi, A. E. Gavriliţă, N. A. Gumalic, Hamudis, Ivanov, Ivanovschi, Lomakin, F. M. Maleşevschi, Negruş, V. F. Okuşko, Aksiutina, Potehina, Popov, Stepancovski, Smolenskaia, Skorodinskaia, A. Starcevski, Şah, Şurghin, Şevcenko, V. P. Tarasov, Voinar, Zavarzina, Zalevski. Între anii 1909-1914 în Chişinău a funcţionat Şcoala de Arte şi Meserii a dnei P. R. Puzanova, unde învăţau 40 de elevi, repartizaţi în patru clase.

Vezi articolul integral: 70 de ani

Diana Şvitchi – bibliotecar

Mihai Eminescu în viziunea Valentinei Brâncoveanu

Mihai Eminescu în viziunea Valentinei Brâncoveanu

Valentina Brâncoveanu este o pictoriţă realistă, ce s-a născut în data de 24 octombrie 1950 în oraşul Chişinău. În anul 1971 a absolvit Şcoala de Arte Plastice „Ilya Repin” din aceeaşi localitate. Din 1985 devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. „Luceafărul” său, steaua-călăuză este alături de ea mereu.

De citeşte o carte sau priveşte un peisaj natal, ea, autoarea transmite tuturor  celor care o admiră, că a simţit o clipă, fără de somn, ezitare, o cutremurare, un freamăt de codru, ciripit de păsări mereu călătoare. Artista  încearcă a prinde divrse stări lăuntrice descoperite doar de ea, surprinse în lumina seculară prin prisma altor poeti. Un ram, o petală vibrează precum muzica lentă, precum vântul zglobiu. Ea are picturi inspirate din creaţia marilor poeţi precum Mihai Eminescu, George Bacovia, dar şi din scrieri alese ale unor poeţi mai moderni ca Alexei Rău sau Vsevolod Cernei. Ştim cu toţii cine a fost Eminescu – un geniu.

Diana Şvitchi – bibliotecar.