Bănci literare in Londra, pentru a promova lectura în stradă.

In vara anului 2014, în colaborare cu Wild Art  – unul dintre cei mai creativi producători din Anglia au fost instalate în Londra, 50 de banci in forma de carti deschise, decorate de artiști  și ilustratori locali. Fiecare banca – reprezinta o opera literara a celor mai importanti autori englezi si mondiali. Este un proiect al asociatiei culturale „Trustul National de Literatura” (asociația culturala non-profit fondata în 1993), cu scopul de a îmbunătăți nivelul cultural în zonele cele mai defavorizate din Marea Britanie. Au fost create patru căi diferite, în funcție de zonele afectate: Bloomsbury Trial, Trial City, Greenwich Riverside Trial și Trial. Proiectul a fost finalizat în luna octombrie a aceluiași an, cu o licitație de caritate la Southbank Centre, la care  băncile au fost vindute  pentru a strânge fonduri pentru Trustul Național de Literatură. Descoperă-le pe toate vizitind acest link: http://www.booksabouttown.org.uk/?action=ListBenches 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Talent şi imaginaţie în creaţia lui Igor Calinciuc

Adevărata viaţă a oricărei lucrări de artă începe din clipa când este cunoscută de  spectatori, cu alte cuvinte când apare aprecierea publică, socială. Astfel, studentul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice Igor Calinciuc, născut în regiunea Zakarpatia din Ucraina, unul dintre cititorii fideli ai Bibliotecii Naţionale a izbutit să cucerească atenţia vizitatorilor consumatori de frumos. Chiar de la primul contact cu misterioasele acuarelele ale tânărului artist se declanşează o intensă activitate a gândirii şi fanteziei surprinzătoare. Fără să înţelegi subiectul, simţi imediat că ai de a face cu un talent remarcabil datorită virtuozităţii meşteşugului şi libertăţii tuşei. Visător şi sensibil, Igor Calinciuc realizează studii direct în cadrul naturii, la plaine aire din dorinţa de a picta prezentul, de a-l reda cu exactitate pentru a obţine un aspect omogen, surprins în strălucirea luminii.

Vezi articol integral: Igor Calinciuc

Diana Şvitchi

UN POET AL IMAGINII CALIGRAFICE

Joi, 9 septembrie 2010, la Biblioteca Naţională, în sala de artă a Serviciului “Colecţie de artă şi hărţi” a fost inaugurată expoziţia personală a graficianului şi designerului Valeriu Herţa, născut în anul 1960 la Bardar, Ialoveni. Vernisarea a fost prilejuită de cea de a 50-a aniversare, pe care a serbat-o împreună cu prietenii şi discipolii săi.

Moderatorul evenimentului a fost Ana Simac, doctor în studiul artelor, conferenţiar universitar. Au luat cuvânt numeroşi colegi de breaslă, compatibili spiritual şi sufleteşte, printre care preşedintele UAP Ghenadie Jalbă şi profesorul universitar Simion Zamşa. Celebrul artist grafician debutează cu semnul de carte (Ex libris) la Expoziţia Republicană din anul 1981. Din 1989 devine membru al Asociaţiei tinerilor pictori, iar în anul 1995 – membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Interesul şi dragostea faţă de gravura de dimensiuni mici i-au fost implantate de arhitectul şi graficianul Grigore Bosenco. Pasiunea pentru acest gen de grafică i-a adus succes şi în anul 1999, când numele lui Valeriu Herţa a fost înscris în bogata Enciclopedie bibliografică portugheză a creatorilor moderni de Ex libris. A avut numeroase expoziţii personale: “Ex Libris” la Muzeul “M. Eminescu” din Iaşi (1991); “Grafică” – Biblioteca “Gh. Asachi“ din Chişinău (1996); ”Grafică. Pictură” – Biblioteca Naţională din Chişinău (1996, 2004, 2007); “Pictură” – Sala Expoziţională “C. Brâncuşi” din Chişinău (2007).

70 de ani de la constituirea Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (30 august 1940)

Noi nu putem vorbi despre acest jubileu, uitînd trecutul, neglijînd un şir de evenimente importante care au avut loc în secolul trecut… Pentru ţinutul în care nu exista o sală de expoziţie noutatea a fost întîlnirea cu arta pictorilor ambulanţi şi primul lor vernisaj s-a produs chiar în sediul primăriei, pe cînd primar era admiratorul de artă Carol Schmidt. În anul 1894 el deschide Şcoala orăşenească de desen cu întreţinere de la bujetul oraşului Chişinău. Mai târziu, această şcoală s-a transformat în Şcoală orăşenească de Arte Plastice, care astăzi a devenit Colegiul Republican de Arte Plastice ”A. Plămădeală”. În 1902 în şcoală învăţau 68 de elevi, iar întreţinerea celor trei profesori se făcea din contul cotizaţiilor elevilor. Societatea Amatorilor de Arte Frumoase din Basarabia a fost fondată peste un an cu participarea nemijlocită a lui Vladimir Ocuşco şi a discipolilor săi. Membrii fondatori au fost V. A. Blinov, M. Berezovschi, Bartaşevici, Kolomiiţev, A. V. Klima-şevschi, Kracicovschi, Ejevschi, A. E. Gavriliţă, N. A. Gumalic, Hamudis, Ivanov, Ivanovschi, Lomakin, F. M. Maleşevschi, Negruş, V. F. Okuşko, Aksiutina, Potehina, Popov, Stepancovski, Smolenskaia, Skorodinskaia, A. Starcevski, Şah, Şurghin, Şevcenko, V. P. Tarasov, Voinar, Zavarzina, Zalevski. Între anii 1909-1914 în Chişinău a funcţionat Şcoala de Arte şi Meserii a dnei P. R. Puzanova, unde învăţau 40 de elevi, repartizaţi în patru clase.

Vezi articolul integral: 70 de ani

Diana Şvitchi – bibliotecar

DIN CREAŢIA COPIILOR

DIN CREAŢIA COPIILOR

Pe parcursul lunilor mai-iunie 2010 în salonul de artă al Bibliotecii Naţionale se desfăşoară Expoziţia de pictură „Versus”, organizată de elevii Şcolii Nr. 52 din Chişinău: D. Babuc, A. Petricov, O. Muşinschi, M. Motruc, V. Condraţcaia, A. Hău, A. Marin, E. Caldare, S. Sânica, D. Cuşniriuc, C. Efremov, A.Romanescu sub îndrumarea profesorilor Angela Balan, Marina Namolovan, Lily Prisăcaru, Liuba Prangache, Valentin Vârtosu. Expoziţia demonstrează un nivel artistic înalt.

Arta plastică crează cel mai integrat sistem de interacţiune între ochi, mâini, creier, simţ şi intuiţie, ce se reflectă în noţiunile legate de mărime, greutate, cantitate, raport, ritm, comparaţie, reprezentări spaţiale, sporind cea mai înaltă formă de gândire – imaginaţia. De pe treptele creaţiei copilul, adolescentul urcă spre maturitate, dar această cale nu e nici simplă şi nici una scurtă. Succesul este asigurat de talentul, fantezia şi munca depusă de tinerii artişti pentru a descoperi forme noi de exprimare, spiritul şi coloritul specific naţional. Cu lejeritate, fascinaţi de lumea culorilor, copiii redau idei şi sentimente aproape abstracte, fără imagini concrete. Merită atenţie liniile ce se întrepătrund, fuzionează între ele, creând efect de prospeţime şi de catifelare.

Se observă legătura vie dintre sufletul copilului şi impulsul creator dat de natură. Reuşit sunt pictate florile, compoziţiile fantastice. Executate în variate tehnici, lucrările poartă denumiri filosofice: „Arcul vieţii”, „Melancolie”, „Vedere prin geam”,  „Dansul meduzelor”, „Drumul viitorului”, „Dinamica formelor”, „Vis de copil”, „Enigmă”, „Flori de câmp”, „Maci”, „Crini”, „Păpădii”, „Beznă”, „Peştişorul de aur”. Privind aceste naive şi clare desene, noi, vârstnicii, trebuie sa avem răbdarea de a-i asculta şi înţelege.

Pentru vizualizarea creaţiei vizitaţi link-ul: http://www.flickr.com

Diana Şvitchi – bibliotecar

VERNISAJ EXPOZIŢIONAL

Recent, în incinta Bibliotecii Naţionale, în sala de artă, a avut loc deschiderea expoziţiei de batic, pictură, grafică şi proiecte de interior al catedrei “Design Interior” de la  Colegiul de Constructii din Chişinău sub genericul ”Arta este o imensă deschidere…”

La vernisare au luat cuvântul oaspeţii de onoare Mihail Şeremet, preşedintele Asociaţiei Arhitecţilor, Valeriu Herţa, preşedintele secţiei ”Grafică” al Uniunii Artiştilor Plastici, Eleonora Sâdnic, critic de artă. Printre elevii expuşi sunt: Alexandru Ursu, Aliona Vârlan, Ana Mazur, Aurelia Mândreanu, Dan Prosii, Dumitru Cuzneţov, Petru Gâlcă, Igor Portas, Igor Vicol, Ion Şoimu, Irina Cibotari, Irina Sidlovscaia, Natalia Costenco, Natalia Nartea, Natalia Zamfir, Nadejda Bordeianu, Serghei Ladnâi, Olesea Enachi, Olga Suslicenco, Olga Romanciuc, Tatiana Grinic, Victoria Miscereacova, Stela Manea, Victoria Beregoi, Vitalie Poiată. Cert că nu se poate stabili hotar absolut între meşteşug sau tehnică propriu-zisă, pe de o parte şi artă, pe de altă parte, înţeleasă ca o creaţie independentă de tehnică. În limbile romanice cuvântul artă derivă din latinescul ars-artis, care înseamnă pricepere, îndemânare în orice domeniu, italienescul disegno se traduce prin desen, idee creatoare, proiect. Dicţionarele recunosc următorii termeni: schemă, crochiu, plan mental, construcţie, compoziţie, invenţie. Designerul se bazează pe străvechea experienţă a raporturilor dintre funcţie şi formă, contribuie la echilibrul funcţional, economic şi estetic, tinde spre o exprimare mai concisă: precizie şi simplitate. Sculptorul american Horatio Greenough a fost primul care a declarat în 1937 “că forma urmăreşte funcţia”. Noua lume a formelor structurale s-a născut în cadrul unuia dintre cele mai spectaculoase domenii ale designu-lui: cel al structurilor spaţiale.

Conectarea Culturilor pe Internet

 Angajarea în Lume

Arta, literatura  on-line în bibliotecă la nivel mondial.

Biblioteca Congresului SUA a lansat recent o iniţiativă de a crea o lume digitală , o bibliotecă de lucrări istorice, artistice, şi literare din întreaga lume. Scopul proiectului este de a aduce împreună obiecte rare şi unice on-line din SUA , arhive de Vest  şi  cele ale altor culturi mari, cum ar fi  Asia de Sud şi Est, precum şi ţările islamice care se întinde de la Indonezia pînă în  Europa Centrală şi Asia de Vest a Africii.

Proiectul este un precursor al Digital World Library. Conceptul de Digital World Library  a fost propus în iunie 2005 într-un discurs la o reuniune a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Biblioteca digitală se bazează pe proiecte majore de documente digitale la Biblioteca Congresului. În ultimul deceniu, biblioteca a digitizat mai mult de 10 milioane de produse pentru  Proiectul American Memoria, o colectie de manuscrise SUA, hărţi, înregistrări audiovizuale, fotografii, muzică şi alte materiale. Biblioteca digitală se va concentra asupra  culturii şi istoriei naţiunilor participante .

Biblioteca virtuala va include numai materiale care sunt în domeniul public sau puse la dispoziţie cu permisiune speciala.

„O Biblioteca digitală ar face ca aceste colecţii să fie disponibile gratuit pentru oricine ar accesa Internetul”, a declarat James H. Billington, şef al Bibliotecii Congresului.

Silvia Griţco

Specialist Principal SI

PRIN GREUTĂŢI SPRE STELE

Salonul de artă al Bibliotecii Naţionale găzduieşte o atractivă Expoziţie de pictură în ulei, cca 59 peisaje şi naturi statice de mici dimensiuni, realizate de elevii clasei a IX-a al Liceului Republican de Arte Plastice ”Igor Vieru” din Chişinău, îndrumaţi şi instruiţi de către tânărul profesor Eugen Ceban, masterat la Academia Muzică, Teatru şi Arte Plastice, cititor permanent al bibliotecii.

Aceşti copii talentaţi se numesc: D. Cauia, F. Cebotari, A. Cojocaru, E. Fochin, C. Gingureanu, G. Hemei, D. Leahu, V. Moruz, V. Nojac, O. Oprea, C. Ţurcan, V. Vlad. Simpli curioşi, ei au expus pentru prima dată publicului larg impresionante studii din natură şi câteva portrete psihologice, fiind moştenitori ai unei arte realiste. Privitorii din sala de lectură participă vizual la un aspect trecător şi variat al naturii schimbătoare. Sper că viitorii artişti plastici, plini de har şi sârguinţă nu se vor opri din căutările lor şi vor modifica cele învăţate în şcoală până la apariţia unor noi curente picturale inexistente până la ei încă. Succese şi noi realizări!

Diana Şvitchi