Talent şi imaginaţie în creaţia lui Igor Calinciuc

Talent  şi  imaginaţie  în  creaţia  lui  Igor  Calinciuc

Adevărata viaţă a oricărei lucrări de artă începe din clipa când este cunoscută de  spectatori, cu alte cuvinte când apare aprecierea publică, socială. Astfel, studentul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice Igor Calinciuc, născut în regiunea Zakarpatia din Ucraina, unul dintre cititorii fideli ai Bibliotecii Naţionale a izbutit să cucerească atenţia vizitatorilor consumatori de frumos. Chiar de la primul contact cu misterioasele acuarelele ale tânărului artist se declanşează o intensă activitate a gândirii şi fanteziei surprinzătoare. Fără să înţelegi subiectul, simţi imediat că ai de a face cu un talent remarcabil datorită virtuozităţii meşteşugului şi libertăţii tuşei. Visător şi sensibil, Igor Calinciuc realizează studii direct în cadrul naturii, la plaine aire din dorinţa de a picta prezentul, de a-l reda cu exactitate pentru a obţine un aspect omogen, surprins în strălucirea luminii.

Vezi articol integral: Igor Calinciuc

Diana Şvitchi

Lansarea biobibliografiei „I.Cârmu”

Lansarea biobibliografiei „I.Cârmu”

Joi, pe 2 septembrie 2010, ora 14.30 în  sala  de artă a avut loc Şedinţa Atelierului de Creaţie a graficianului Isaie Cârmu concomtent cu lansarea biobibliografiei „I.Cârmu”, realizată în baza arhivei personale a maestrului, cărţilor ilustrate de el, cataloagelor Bibliotecii Naţionale şi fondurilor Muzeului Naţional de Arte Plastice. Această lucrare bibliografică a fost realizată în cadrul Proiectului editorial „Moldavica” din seria „Plasticienii Moldovei”, iniţiat de Biblioteca Naţională şi destinată tuturor celor interesaţi. Scopul  biobibliografiei a fost de a valorifica Patrimoniului naţional prin prezentarea  operei sale într-un volum aparte, deoarece lucrările lui Isaie Cârmu au fost apreciate la cele mai variate expoziţii internaţionale: Vestitul Târg de Carte de la Leipzig, Expoziţia de carte pentru copii din Bolonia, Bienala de afişe din Varşovia. Iar la Concursul unional „Atra cărţii” de la Moscova, maestrul a fost decorat cu prestigioasa diplomă „I.Fiodorov” şi a fost distins cu medalia „Editor emerit”.

În cadrul Salonului Internaţional de Carte a primit premiul „Ilie Gravorul” pentru cea mai bună prezentare grafică. Uniunea Artiştilor Plastici i-a oferit Premiului „Moisei Gamburd”. În anul 2000 pentru întreaga activitate poligrafică Isaie Cârmu fost decorat cu Medalia „Mihai Eminescu” şi decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”.

Vezi mai mult creaţia „Isaie Cârmu”.

Diana Şvitchi

Ziua limbii române la Biblioteca Naţională

Ziua limbii române la Biblioteca Naţională

Tradiţional ziua limbii române a fost marcată la Biblioteca Naţională prin inaugurarea Salonului Internaţional de Carte. Evenimentul a întrunit mai mulţi oameni de cultură, scriitori, editori, profesori, bibliotecari într-un cuvînt pe toţi cei împătimiţi de carte şi lectură.

La inaugurarea au fost prezenţi primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, preţedintele interimar al R M. Mihai Ghimpu care a apreciat înalt rolul Salonului Internaţional de Carte în promovarea imaginii ţării noastre. De asemenea a mulţumit colectivului bibliotecii pentru perseverenţă şi grijă faţă de carte. Manifestarea a continuat cu vizitarea expoziţiilor ce au întrunit anul acesta un număr record de editori. Un compartiment special şi deosebit de valoros a constituit donaţia oferită de Biblioteca Naţională a României. Setul include o serie de volume preţioase căutate de publicul larg.

Aliona Mandea

70 de ani de la constituirea Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (30 august 1940)

70 de ani de la constituirea Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (30 august 1940)

Noi nu putem vorbi despre acest jubileu, uitînd trecutul, neglijînd un şir de evenimente importante care au avut loc în secolul trecut… Pentru ţinutul în care nu exista o sală de expoziţie noutatea a fost întîlnirea cu arta pictorilor ambulanţi şi primul lor vernisaj s-a produs chiar în sediul primăriei, pe cînd primar era admiratorul de artă Carol Schmidt. În anul 1894 el deschide Şcoala orăşenească de desen cu întreţinere de la bujetul oraşului Chişinău. Mai târziu, această şcoală s-a transformat în Şcoală orăşenească de Arte Plastice, care astăzi a devenit Colegiul Republican de Arte Plastice ”A. Plămădeală”. În 1902 în şcoală învăţau 68 de elevi, iar întreţinerea celor trei profesori se făcea din contul cotizaţiilor elevilor. Societatea Amatorilor de Arte Frumoase din Basarabia a fost fondată peste un an cu participarea nemijlocită a lui Vladimir Ocuşco şi a discipolilor săi. Membrii fondatori au fost V. A. Blinov, M. Berezovschi, Bartaşevici, Kolomiiţev, A. V. Klima-şevschi, Kracicovschi, Ejevschi, A. E. Gavriliţă, N. A. Gumalic, Hamudis, Ivanov, Ivanovschi, Lomakin, F. M. Maleşevschi, Negruş, V. F. Okuşko, Aksiutina, Potehina, Popov, Stepancovski, Smolenskaia, Skorodinskaia, A. Starcevski, Şah, Şurghin, Şevcenko, V. P. Tarasov, Voinar, Zavarzina, Zalevski. Între anii 1909-1914 în Chişinău a funcţionat Şcoala de Arte şi Meserii a dnei P. R. Puzanova, unde învăţau 40 de elevi, repartizaţi în patru clase.

Vezi articolul integral: 70 de ani

Diana Şvitchi – bibliotecar

Bibliotecar de-aş fi…

Bibliotecar de-aş fi…

Vedeta de televiziune,  Dan Negru a scris  într-un articol pe blogul său, că dacă ar fi să o i-a de la început, şi-ar alege jobul de bibliotecar, care presupune dlui că un bibliotecar nu ar făcea nimic, doar că ar sta pe un scaun şi ar citi cărţi. Nu că ne-am supăra, dar spre atenţia dlui, am menţiona că în prezent  s-a schimbat rolul bibliotecarului de altădată. Pentru aceasta recomandăm articolele dl. Mircea Regneală „Care mai e rostul bibliotecarului?” şi dnei Vera Osoianu „Bibliotecarul intr-o Lume 2.0”….

Mai jos puteţi citi articolul integral:

L-am citit si recitit adeseori pe Mark Twain, mi-a linistit adolescenta si mi-a pregatit maturitatea. Imi amintesc ca-i luam cartile de la o biblioteca prapadita din coltul strazii mele din Timisoara. Acum cladirea bibliotecii s-a retrocedat si in cladire e un soi de restaurant ieftin. Nici nu mai stiu daca mai exista biblioteci prin tara asta. Mai exista? Ma intreb cit poate cistiga o bibliotecara azi? E bugetara? Exista biblioteci private? Or fi rentabile?… Cindva asta era visul meu, sa ajung bibliotecar, sa nu fac nimic, doar sa stau pe un scaun si sa citesc carti.

O tin minte pe bibliotecara din colt, o nemtoaica zdravana, tanti Mula (cu ”u” moale)  care mereu ne atentiona cind sa aducem cartile inapoi…Jules Verne , Saint-Exupery, Winnetou sau super seria Sven Hassel…Le citeam repede de frica sa nu treaca termenul cind trebuie sa duc cartile inapoi. Mi-e dor de teama aia, de a nu reusi sa citesc o carte in termenul primit…  (articol integral, vezi sursa: http://www.dannegru.com)

:

Lansarea BND Moldavica

Lansarea BND Moldavica

Dragi colegi, iată că a  avut loc şi mult aşteptatul eveniment lansarea primei biblioteci digitale din ţară a publicaţiilor de patrimoniu – Biblioteca Naţională Digitală Moldavica, eveniment care a avut loc la Palatul Republicii.

Peste tot se vorbeşte deja de  Moldavica în presa scrisă, audiovizual şi online.

Cu această ocazie, ţin să felicit toţi membrii participanţi şi colaboratorii BNRM-ului care au contribuit şi s-au implicat activ în realizarea marelui eveniment.

Pentru informare şi documentare, puteţi accesa site-ul Bibliotecii Digitale www.moldavica.bnrm.md. Deasemenea Moldavica se poate accesa şi de pe site-ul Bibliotecii Naţionale a R M www.bnrm.md. Fiind parte componentă a Bibliotecii Europene, BND Moldavica poate fi accesată în orice ţară europeană de pe site-ul TEL www.theeuropeanlibrary.org

Diana

O nouă carte de Boris Druţă

O nouă carte de Boris Druţă

La 23 februarie în incinta Bibliotecii Naţionale a avut loc lansarea cărţii lui Boris Druţă „ Sub steaua lui David cu Dumnezeu”. Volumul scoate în lumină tematica comunităţii evreeşti de pe teritoriul Moldovei, mai exact rolul şi aportul acesteea la promovarea culturii naţionale.

Subiectul a fost mai rar întîlnit în literatura autohtonă, dar este abordat cu multă responsabilitate de autor, care încearcă să readucă în memorie nişte file dureroase din istoria neamului.

Boris Druţă, prozator, publicist, dar şi avocat, este autorul mai multor romane: „Basarabia răstignită”, „Sarcofagul”, „Catacomba” ş.a. Creaţia sa a fost deseori calificată ca fiind una neobişnuită, scandaloasă chiar, şi nu se încaderază în tiparele prozei tradiţionale.

Aliona Mandea