Concurs de GRANTURI

Programul de Artă şi Cultură (PAC), Open Society Foundations, anunţă concurs de granturi.

PAC îşi dedică activitatea sprijinirii procesului artistic, culturii, drepturilor omului şi pledoariilor în domeniul social.

Proiecte eligibile

Proiectele care au ca scop să consolideze cultura ca un pilon în dezvoltarea societăţilor deschise în Asia Centrală (Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan), Caucaz, Afghanistan, Moldova, Mongolia şi Turcia, şi care vizează unul din următoarele tipuri de activităţi:

  1. Producţie culturală
  2. Crearea şi consolidarea platformelor culturale
  3. Dezvoltarea profesională şi consolidare de capacităţi umane 

Programul oferă

Granturi pentru proiecte care variază între 1.000 şi 30.000 USD.

Termenul limită

Depunerea proiectelor este admisă pînă la data de 31 Decembrie 2011. Proiectele pot fi depuse în mod continuu pe parcursul perioadei indicate în limba engleză sau rusă.

Sursa: www.ong.md

Reclame

Digitizarea – calea spre cunoaştere: proiecte şi parteneriate.

Digitizarea – calea spre cunoaştere: proiecte şi parteneriate.

Miercuri, 13 octombrie la Biblioteca Transilvania, a avut loc un „Duplex profesional: Digitizarea – calea spre cunoaştere: proiecte şi parteneriate.

La eveniment au participat oaspeţii noştri de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga din Cluj – Napoca, România, d-na Sorina STANCA, director BJ „Octavian Goga, Cluj – Napoca, d-na Tatiana COSTIUC, dir.- adj. a aceleaşi biblioteci şi d-na Anca PERVAIN, şef-birou, BJ „Octavian Goga”.

D-na Sorina STANCA are o bună prezentare a proiectului şi problematicii digitizării fondului cultural, proiectul „EUROPEANA LOCAL” în România, prezentare care poate fi consultată pe site-ul: www.bjc.ro şi în cadrul Conferinţei „Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21?, ce a a vut loc în Cluj-Napoca la 16 iunie 2010.

Conform relatărilor dnei L.Pânzari, director adjunct B.P.Hasdeu, Biblioteca Municipală tinde spre crearea bibliotecii digitale. La moment ei se află la etapa de digitizare şi prelucrare. Principalele documente propuse spre digitizare conform „Politicii de digitizare” din anul 2009 sunt colecţiile Hasdeu, Eminescu, documente referitoare la Chişinău şi colecţia de drept.

Duplex-ul a urmat apoi cu o serie de prezentări utile şi necesare, ţin să mă opresc asupra comunicării dnei M. Harjevschi, prezentare din care am reţinut următoarele:

Colegii noştri de la Biblioteca Publică de Drept, vin cu rezultate cît de cît îmbucurătoare care în parteneriat de colaborare cu administraţia publică locală au reuşit să obţină un proiect (Mai 2010 – Mai 2011) în sumă de 24.645.00$, proiectul numindu-se „Chişinăul juridic online – acces deschis la documentele publice”. Proiectul are ca scop digitizarea „Monitorului de Chişinău”, supliment bilunar al ziarului public municipal „Capitala”. La moment a fost achiziţionat un laptop şi urmează să se procure şi un scaner. Recent a fost încheiată oferta de tendere pentru compania care se va ocupa de crearea unei baze de date, „Companie a cărui nume încă este prea devreme să o cunoaştem, după cum a menţionat directorul BPD.

Această companie va crea o bază de date pentru documentele digitizate expuse în PDF şi vor urma modelul bazei de date www.moldlex.md sau www.lex.justice.md

Acest Duplex profesional s-a încheiat cu discuţii utile şi necesare între cei care au experienţe de digitizare şi cei care vor să înceapă acest drum. Dar un fapt este de remarcat că „Proiectele de digitizare” se finalizează cu succes numai prin colaborarea între instituţii şi coordonarea eforturilor.

Vezi programul: Duplex Profesional

Diana L.

Voluntariatul în bibliotecă

Voluntariatul în bibliotecă

În ultimul timp se vorbeşte tot mai mult despre voluntariat, care, sincer să vorbim, nu e prea dezvoltat în Moldova. În alte ţări este o mîndrie să fii voluntar, la noi nu prea găseşti doritori de a munci benevol şi fără remunerare de dragul satisfacţiei morale. Altceva e dacă ai avea în schimb nişte avantaje, de exemplu prioritate la angajare sau perioada de voluntariat să fie considerată drept experienţă de lucru şi introdusă în carnetul de muncă.

Cred că se poate găsi teren de activitate pentru tinerii voluntari şi în bibliotecă. De exemplu, livrarea la domiciliu a literaturii pentru persoanele cu deficienţe fizice sau difuzarea foilor volante prin cutiile poştale pentru a atrage mai mulţi utilizatori, etc. Putem diversifica serviciile, doritori să fie.

Aliona Mandea

„Moldova e-Gov Summit 2010” – un exemplu de bună practică…

„Moldova e-Gov Summit 2010” – un exemplu de bună practică…

„În perioada 18-19 mai 2010, la Chişinău, se va desfăşura reuniunea de nivel înalt „Moldova e-Gov Summit 2010” cu genericul „Tehnologiile Informaţionale şi Comunicaţiile pentru o mai bună guvernare”. Scopul principal al reuniunii „Moldova e-Gov Summit 2010″ este schimbul de experienţă cu cele mai bune practici internaţionale privind implementarea şi aplicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC) în domeniile e-guvernării, e-educaţiei, e-sănătăţii, precum şi prezentarea proiectelor naţionale de prestare a serviciilor publice prin mijloace electronice (e-servicii), considerate în prezent ca cele mai actuale şi importante probleme pentru edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova.”

(citat de pe www.moldovaegovsummit.md)

„E fiica mea…”

„E fiica mea…”

Recent am citit o carte care m-a impresionat enorm şi pe care aş dori s-o recomand şi altora. Această naraţiune nu te lasă indiferent şi te face să o citeşti dintr-o răsuflare. Miniromanul este al doilea din ciclul “Destine”, în care autoarea Polina Boişteanu abordează actualitatea. Dacă vrei să afli mai mult despre soarta unei tinere ce a fost despărţită de propria fiică vei găsi în cartea “E fiica mea…”

Autoarea abordează cu un simţ realist o serie de situaţii dramatice care au marcat destinul unei mame.  Moravuri, corupţie, laşitate şi trădare – toate sunt descrise şi condamnate fără ocolişuri de autoarea prozei. Găseşte-o şi citeşte-o.

Boişteanu, Polina. E fiica mea / Polina Boişteanu .- Chişinău: Ed. “Grafema Libris”, 2009 .- 216 p.

Natalia Brigai

Cum se scrie o lucrare ştiinţifică?

Cum se scrie o lucrare ştiinţifică?

Vineri, la 13 noiembrie 2009 la DIB ULIM  a avut loc  atelierul profesional  “Cum se scrie o lucrare ştiinţifică”

Organizatori au fost :Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ca formator a fost Lenny Rhine, coordonator al Programului „Bibliotecari fără frontiere: e-Biblioteca – Iniţiative de Traininguri” al Asociaţiei Bibliotecilor Medicale, SUA, Director de proiect Zinaida Sochircă, director general DIB, absolvent al Programului Fulbright al Ambasadei SUA.

La atelier au participat angajaţi ai serviciilor metodico-ştiinţifice, bibliografi, bibliotecari implicaţi în predarea cursului  „Bazele culturii informaţionale” din bibliotecile universitare, de colegii, naţionale şi specializate, precum şi reprezentanţi ai Camerei Naţionale a Cărţii – în total 51 de persoane. Fiecarui  participant i-a fost repartizat cite un portofoliu cu materiale : „Cum se scrie o lucrare ştiinţifică”, „HINARI – accesul la iniţiativa de cercetare”, „Proprietatea intelectuală: dreptul de autor şi plagiatul”. Materialele au fost oferite în format tradiţional şi pe CD. Citește în continuare

Imaginea bibliotecii şi a bibliotecarului în relaţiile cu publicul

Imaginea bibliotecii şi a bibliotecarului în relaţiile cu publicul

Procesul de implementare a noilor tehnologii informaţionale a pus biblioteca în situaţia de a căuta noi modalităţi de păstrare a rolului său în colectivitate. Automatizarea multor procese în bibliotecă revoluţionează concepţia despre funcţionarea şi funcţiile acesteia. Insă nu doar accesul la Internet şi deţinerea colecţiilor la zi poate reîntregi imaginea unei biblioteci.

In primul rând este determinantă impresia ce o lasă asupra utilizatorului personalul, „”care trebuie să întrunească nu numai calităţi ce ţin de competenţa profesională, dar şi atitudine binevoitoare, comportament adecvat unei comunicări eficiente. Trebuie să conştientizăm faptul că opţiunea pentru o bibliotecă e determinată, nu în ultimul rând, de amabilitatea şi profesionalismul specialiştilor, de receptivitatea faţă de necesităţile utilizatorilor. In multe cazuri condiţiile inadecvate din, bibliotecă pot fi compensate de angajaţi politicoşi şi binevoitori, şi invers: o instituţie dotată cu utilaj modern ar putea pierde din imagine din cauza personalului brutal şi nerăbdător. Citește în continuare